case de secol XIX-XX pe teritoriul Romaniei

          Ne-am obișnuit să privim lumea și faptele istorice din trecut cu ochii omului modern.
Ne raportăm la realitatea noastră atunci când încercăm să înțelegem cum s-a scris istoria.
          O multitudine de falși ,,profeți,, ce gravitează în toate sferele cunoașterii, inclusiv în arealul istoriei, ne prezintă evenimente istorice analizându-le greșit folosind valorile noastre pentru realități istorice de peste 100, 200 sau 300 de ani.
          Eu cred că este mult mai bine să ne întoarcem la cărți.
          Cărțile au consemnat în paginile lor acea lume pe care noi astăzi nu o putem reconstitui fără ajutorul unei informații corecte.
          Văzând aceste poze cu case de pe teritoriul României de azi vă rog să vă întrebați cum trăiau acești oameni?
Văzând aceste poze vă rog să vă întrebați cum au fost construite casele, câți locuiau într-o asemnea casă?
Este interesant să știm ce credință aveau acei oameni și cum s-a creat ideea de națiune română?
          Toate aceste raționamente sunt necesare și pentru a ne rupe de eternul mit al străbunilor noștrii care trăiau ,,sănătos,, bio până la adânci bătrâneți uitând formatorii de opinie să ne spună că în urmă cu 150 de ani, speranța de viață era de 40-50 de ani. Speranța de viață este ceea ce se putea obține/ajunge dar care era atins doar de 10-20% din populație pentru că media duratei de viață era undeva la 30-35 de ani (erau foarte multe morți premature sau la naștere).
          Epoca aceasta a comunicării rapide la distanțe mari cu populații uriașe trebuie să clarifice/găsească un mod de a selecta informația și pe cei ce o aduc către marele public pentru a feri populația de a crede în false percepte.
          Priviți aceste case!
          În ele au locuit străbunicii voștrii.
          În aceste case, în acest gen de case s-au crescut copii, s-au conceput planuri, s-au zidit iubiri și s-au năruit idealuri.
Aceste case sunt frumoase prin ceea ce reprezintă ele, adevărul.
          Regret să vă spun dar în partea aceasta de lume nu avem povești interesante doar cu prinți și prințese.
În aceasta parte a lumii s-a trăit așa și oamenii au rezistat multor valuri de migratori și de visicitudini.
Privindu-le ne dăm seama de ce se spune că țara asta este a noastră.
Străbunii noștrii s-au ostenit ca noi să avem o țară!
Străbunii noștrii cu crucea în mâini au lăsat o moștenire pe care noi trebuie să o dăm mai departe.