Recurs
la demnitate
Cred ca a sosit momentul ca noi cei
multi si necunoscuti sa ne aparam visele, demnitatea, trecutul si viitorul. De
aceea este momentul sa salvam lucruri/locuri pe care “unii” vor sa ni le fure
prin actiuni directe (de a distruge) sau indirecte (uita sa intretina, conserve),
prin nepasare.
De ce sa salvam aceste locuri/lucruri?
Pentru ca tara aceasta, cu
tot ceea ce se afla in ea, nu este doar a noastra. A fost si este a lor, a
celor care au trudit pe aceste meleaguri si le-au aparat. A fost este si va fi
a celor ce vor veni.
Daunazi vorbeam cu o femeie inteleapta care-mi spunea
ca noi , romanii, putem trai doar din turism si tot ce implica el (sanatate, educatie,
comert, arta, agricultura etc.) si avea dreptate. Pentru turism nu ai nevoie
doar de hoteluri, case, drumuri si aeroporturi. Pentru turism ai nevoie si de
amintiri care sa spuna lumii povestea noastra.
Am gasit pe facebook stiri
despre “MOCANITA”. Este ceva unic si trebuie salvata chiar repusa in folosinta.
Daca stiti si alte asemenea
exemple care merita si trebuie salvate va rog sa ne scrieti. Noi vom face
demersurile necesare (petitii adresate autoritatilor si publicitate) pentru a
incerca sa le salvam.
Cu stima,
Elena Panaite
0743875908
0743875908
www.asociatiatorta.blogspot.com
Localizare satelit:47.20N;26.89E
Este vorba de 2 movile imense unite intre ele-locul fiind numit"LA MOVILE"
Europa se poate mindri de acum inainte ca are si ea piramidele ei, precum Egiptul. Acestea sint la o aruncatura de bat de orasul Iasi, in comuna Helesteni, de linga Tirgu-Frumos, si au fost descoperite in luna iulie de o echipa de cadre didactice si studenti de la Universitatea "Al.I.Cuza" si Universitatea din Bari (Italia). Nu sint niste piramide din piatra, precum cele egiptene, ci din pamint. "In luna iulie ne-am propus sa descifram enigma celui mai mare complex arheologic din zona, din satul Movileni. Acesta este format din doua movile uriase de circa 14 metri inaltime fiecare si cu diametre de 120 de metri, legate printr-un val de pamint", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu, seful Catedrei de Istorie veche de la Universitatea "Al.I.Cuza", cel care a coordonat lucrarile de pe santierul arheologic. FSe estimeaza ca 100 de oameni au muncit cel putin trei ani la piramide Valul de pamint ce leaga cele doua movile este lung de 120 de metri, lat de aproximativ 50, inalt de sase-sapte metri, lungimea axului principal al complexului fiind de 270 de metri. Valul de legatura intre movile a fost sapat de aceasta echipa pe tot parcursul lunii iulie, cercetatorii realizind ca este vorba de o necropola, cel mai probabil construita de geti in secolele V-IV inainte de Hristos. "Sustinem aceasta ipoteza deoarece in apropiere se afla cetatea getica de la Crivesti, comuna Strunga. Movilele sint prezentate in «Repertoriul arheologic», existind mentiuni despre ele inca din Evul Mediu", spune profesorul Ursulescu. Desi cu cele 50 de milioane de lei pe care le-au obtinut de la Ministerul Culturii cercetatorii nu si-au permis sa sape inca movilele, ci doar valul, acestia si-au format deja o imagine. Movilele adapostesc, asa cum cred specialistii, mormintele (bazileicele) conducatorilor geti din zona (tarabostes). Alte movile descoperite in zona releva ca aici era necropola aristocratiei getice, ce rezida la Crivesti. Pentru constructia acestor movile, realizate din straturi succesive de pamint negru si argila, specialistii estimeaza ca 100 de oameni, in conditii optime, au lucrat cel putin trei ani, fiind vorba de echivalentul a 7.500 de vagoane de pamint. 8Sapaturile au fost sistate pentru ca banii s-au terminat Din cauza munitiei ce abunda in acest monument arheologic, ce a ramas din timpul celui de-al doilea razboi mondial cind reprezenta un punct de observatie pentru trupele romano-germane, sapaturile nu au putut inainta prea mult. Arheologii se asteapta sa gaseasca la baza movilelor constructii funerare din piatra, cu morminte de incineratie sau de inhumare ale conducatorilor geti: "Asa cum spune si Herodot, la intrare erau depuse, in urma sacrificarii, si alte personaje apropiate conducatorului: cea mai vrednica dintre sotii, pentru care era o onoare acest sacrificiu, sclavi sau cai", adauga prof.dr. Nicolae Ursulescu. Prin dimensiuni si conceptia arhitectonica, cele doua movile, vizibile de pe drumul Iasi-Tirgu Frumos, au ajuns sa fie comparate cu celebrele piramide: "Ar putea fi considerate niste piramide ale Moldovei, fiind unicate nu doar in Romania, ci chiar in Europa", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu. Pentru elucidarea completa a misterului de la Movileni, acesta estimeaza insa ca este nevoie de inca patru, cinci ani de cercetari. Dupa o luna de sapaturi cu excavatorul, pentru ca finantarea s-a terminat, movilele au ramas inca intacte. (Mirela CORLATAN)
alte movile in apropiere:
Movila Jora-mormânt tumular(N de T.Frumos);
movila Dădeşti(N.localitaţii)
"Piramidele" dacilor de la Tirgu-Frumos(sat Movileni)
Localizare satelit:47.20N;26.89E
Este vorba de 2 movile imense unite intre ele-locul fiind numit"LA MOVILE"
Europa se poate mindri de acum inainte ca are si ea piramidele ei, precum Egiptul. Acestea sint la o aruncatura de bat de orasul Iasi, in comuna Helesteni, de linga Tirgu-Frumos, si au fost descoperite in luna iulie de o echipa de cadre didactice si studenti de la Universitatea "Al.I.Cuza" si Universitatea din Bari (Italia). Nu sint niste piramide din piatra, precum cele egiptene, ci din pamint. "In luna iulie ne-am propus sa descifram enigma celui mai mare complex arheologic din zona, din satul Movileni. Acesta este format din doua movile uriase de circa 14 metri inaltime fiecare si cu diametre de 120 de metri, legate printr-un val de pamint", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu, seful Catedrei de Istorie veche de la Universitatea "Al.I.Cuza", cel care a coordonat lucrarile de pe santierul arheologic. FSe estimeaza ca 100 de oameni au muncit cel putin trei ani la piramide Valul de pamint ce leaga cele doua movile este lung de 120 de metri, lat de aproximativ 50, inalt de sase-sapte metri, lungimea axului principal al complexului fiind de 270 de metri. Valul de legatura intre movile a fost sapat de aceasta echipa pe tot parcursul lunii iulie, cercetatorii realizind ca este vorba de o necropola, cel mai probabil construita de geti in secolele V-IV inainte de Hristos. "Sustinem aceasta ipoteza deoarece in apropiere se afla cetatea getica de la Crivesti, comuna Strunga. Movilele sint prezentate in «Repertoriul arheologic», existind mentiuni despre ele inca din Evul Mediu", spune profesorul Ursulescu. Desi cu cele 50 de milioane de lei pe care le-au obtinut de la Ministerul Culturii cercetatorii nu si-au permis sa sape inca movilele, ci doar valul, acestia si-au format deja o imagine. Movilele adapostesc, asa cum cred specialistii, mormintele (bazileicele) conducatorilor geti din zona (tarabostes). Alte movile descoperite in zona releva ca aici era necropola aristocratiei getice, ce rezida la Crivesti. Pentru constructia acestor movile, realizate din straturi succesive de pamint negru si argila, specialistii estimeaza ca 100 de oameni, in conditii optime, au lucrat cel putin trei ani, fiind vorba de echivalentul a 7.500 de vagoane de pamint. 8Sapaturile au fost sistate pentru ca banii s-au terminat Din cauza munitiei ce abunda in acest monument arheologic, ce a ramas din timpul celui de-al doilea razboi mondial cind reprezenta un punct de observatie pentru trupele romano-germane, sapaturile nu au putut inainta prea mult. Arheologii se asteapta sa gaseasca la baza movilelor constructii funerare din piatra, cu morminte de incineratie sau de inhumare ale conducatorilor geti: "Asa cum spune si Herodot, la intrare erau depuse, in urma sacrificarii, si alte personaje apropiate conducatorului: cea mai vrednica dintre sotii, pentru care era o onoare acest sacrificiu, sclavi sau cai", adauga prof.dr. Nicolae Ursulescu. Prin dimensiuni si conceptia arhitectonica, cele doua movile, vizibile de pe drumul Iasi-Tirgu Frumos, au ajuns sa fie comparate cu celebrele piramide: "Ar putea fi considerate niste piramide ale Moldovei, fiind unicate nu doar in Romania, ci chiar in Europa", spune prof.dr. Nicolae Ursulescu. Pentru elucidarea completa a misterului de la Movileni, acesta estimeaza insa ca este nevoie de inca patru, cinci ani de cercetari. Dupa o luna de sapaturi cu excavatorul, pentru ca finantarea s-a terminat, movilele au ramas inca intacte. (Mirela CORLATAN)
alte movile in apropiere:
Movila Jora-mormânt tumular(N de T.Frumos);
movila Dădeşti(N.localitaţii)
Primavara in Bucovina
Izvorul Dacilor - Sarmisegetusa
Cetatea Soimos și Mureșul la Lipova
Cetatea Șoimoș se află pe malul drept al Mureșului, vizavi de Lipova și deasupra satului cu același nume, pe dealul Cioaca Tăutului. A fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă și este atestată documentar din anul 1278.
Fotograf: Bodo Juditha
Cea mai veche mască din Europa, cea mai veche vopsea din lume, cea mai veche aşezare neolitică in situ şi cea mai mare colecţie ceramică in situ – toate descoperite la Cristian, jud. SIBIU, Romania
(8000 de ani vechime)
Mocanita Hunedoara
http://www.scribd.com/doc/39528571/Moc%C4%83ni%C5%A3a-Hunedoara-Istoria-efortul-de-salvare-%C5%9Fi-reconstruc%C5%A3ie
Huţulca – mocăniţa din Vatra Moldoviţei
Vâltoarea, mașina de spălat tradițională, undeva sub vârful Poiana Tomii, la Herţa.
Casa, Aspra, Maramures
BISERICA REFORMATĂ DIN DEVA
păstrează în interior o dovadă clară că DACO-GEŢII nu au dispărut din istorie.
În 1905 NICOLAE IORGA avea să descopere o placă funerară,datată 1554,pe locul unui vechi cimitir fiind pusă pe mormântul soţiei şi fiului unui castelan al locului DOMINIC DOBO(NUME TRACO-DACIC)morţi de ciumă.
Inscripţia de pe placă,dovedeşte că dacii nu dispăruseră din istorie:
"PE CÎND ERA STĂPÎN DOMINIC DOBO PESTE DACII ŞI GEŢII CARE LOCUIAU ÎN MUNŢI"
citiţi mai departe:
http://orasuldeva.ro/orasul/
sau
http://www.formula-as.ro/2011/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu