Patria, poporul și credința ta este ceea ce te definește, este ceea ce-ți dă posibilitatea de a fi un OM liber.
Și da, există o Românie, o țară a românilor. Și da, această țară nu a apărut din neant. Și da, au fost oameni care au construit, au zidit, au pus idee lângă idee și cuget lângă cuget pentru a lăsă urmașilor o casă, o patrie și libertate.
Astăzi cuvintele sunt desuete. Dar ce-i aia patrie? Dar ce-i ăla patriotism? Niște proști demodați, visători, ratați ce nu se pot integra în societate, niște neadaptați, niște fraieri care nu știu ce-i aia viziune modernă.
Și totuși, după epoca în care toți românii credeau că făcând un SRL (plătind taxe și impozite pentru deschidere și închidere) vor deveni brusc JR din Dallas, după ce au visat cu toții la banii nemunciți din Caritas, după ce au dormit liniștiți căci SOV gândea pentru ei, după ce le-a fost furată țara și viața împrumutându-se pentru a plăti pensii și salarii speciale pentru niște români mai adaptați și foarte obedienți, după ce au ajuns să stea toată ziua pe internet să socializeze și să lipească acolo poze prelucrate în photoshop, după ce limbajul lor, cuvintele pe care le răsucesc de 30 de ori pe zi au ajuns să fie reduse la like, shere și blochează, după ce coca-cola, MCDonald și bluejeans s-au transformat în standarde comune, după multe asemenea întâmplări, trecând de epoca talentelor casnice (handmade) sau business-ul de cartier (bișniță), după, după și iar după am ajuns ca niște copii pierduți într-o stație de tren.
Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?
Lucruri slabe, indivizi fără viziune, fără educați dar suficient de reduși intelectual pentru a nu-și vedea micimea, au devenit LIDERI.
Liderii aceștia hălăduiesc și țopăie precum țonțoroii pe câmpie până în momentul în care istoria, destinul, viața și conjunctura internațională îi va întreba: Cine ești tu mă? Ce vrei tu mă? Bâști de aici.
Lăsând acest tablou rubensian deoparte
astăzi vreau să vă prezint un OM, un mare om, un român dintre aceea pe care i-ați uitat, pentru care probabil nu ați ridicat la ceruri niciodată un gând bun deși suntem creștini. Astăzi vă voi prezenta un intelectual transilvănean, un lider, un om care a zidit România ta.
Și pentru că o poză/imagine face cât o mie de cuvinte, vă voi da un nume, o imagine și un linc care vă va trimite la o carte veche scrisă de acest om și de unde, citind-o, veți afla cine sunteți.
Nu uitați ca atunci când veți privi imaginea să vedeți omul timpului său. În Transilvania acelei epoci erau doar iobagi, jeleri puțini, foarte puțini, nobili firește (dar aceștia deși erau români se maghiarizaseră majoritatea), nu uitați că pe atunci un iobag era obligat să muncească la nobil 3 sau 4 zile pe săptămână.
Priviți imaginea. V-a dezamăgit? Nu este genul atletic dar tăria și caracterul unui om nu stă în mușchi.
Vedeți omul, atitudinea, serenitatea.
Citiți opera lui, acolo veți găsi viziunea asupra problemei românilor exprimată datorită unei educații temeinice.
Este suficient să spun că a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania secolului XIX.
A înființat Gazeta Transilvaniei (1838) și Foaie pentru minte, inimă și literatură (1838), Transilvania (1868) și Observatorul (1878).
Cea mai importantă opera a sa este însă „Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă”, apărută în trei volume la Sibiu între 1881-1891.
A fost ales vicepreședinte a Marii Adunări Naționale din 3/15 mai de la Blaj.
În 1993 a fost ales Președinte al Academiei Române.
Ca om politic a fost membru fondator și apoi președinte a Partidului Național Român.
Toate aceste verbe la trecut: a fost, a înființat, a scris ne arată un om activ al timpului său. Din imagine/poză vedem un burghez elegant. Din cuvintele scrise de el vedem profunzimea de cuget a omului George Bariț.
CITIȚI să aflați cine sunteți!