PACAT

Ce a mai ramas din Fabrica de otet de la Marginea-jud.Timis.

Cândva produsele de aici erau cautate de gospodine.

Uite asa se alege praful(molozul)de economia româneasca,din "lipsa de piata"!(?)

Biserica din Densusi

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș


Uneori cautam lucruri / fapte fantastice departe de casa fara sa stim cate minuni sunt langa noi.

Biserica Sfântul Nicolae din Densuș este una din cele mai vechi biserici din România în care serviciul liturgic se desfășoară neîntrerupt până în prezent. Edificiul a fost ridicat în secolul al XIII-lea în stil romanic, pe ruinele unei construcții din antichitate (sec. IV). De plan pătrat (cca 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se află o absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudică în sec. XIV-XV. Construită din pietre fasonate romane aduse din ruinele din apropiere, biserica are o înfățișare ciudată care nu ascunde însă amprentele stilistice ale romanicului târziu. Valoroasele fragmente de pictură murală, datând din 1443, opera unei echipe de maeștri, în frunte cu Ștefan, unul din primii zugravi români cunoscuți, vădesc strânse legături stilistice cu picturile de epocă din Țara Românească. Lăcașul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrățișat calvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică greco-catolică. În 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române.


http://ro.wikipedia.org/wiki/Densu%C8%99,_Hunedoara

Horea, Closca si Crisan

Deva, momentul culminant al rascoalei lui Horea

Oamenii mari se nasc in case mici” spunea istoricul Nicolae Iorga, lucru perfect potrivit pentru Horea, capul rascoalei taranesti de la 1784 din Transilvania. O miscare care, sustin istoricii, a avut punctul culminant la Deva – nu pentru ca aici s-ar fi dat cele mai indarjite lupte, ci pentru ca rasculatii le-au inaintat nobililor refugiati in cetate un document – “Ultimatumul de la Deva” – care a prevestit revolutia franceza si a invocat primul principiile: “Libertate, Egalitate, Fraternitate”.

“Horea este indubitabil conducatorul rascoalei, Closca si Crisan, doi dintre capitanii lui, dintre care Crisan chiar fost soldat inregimentat in armata habsburgica, cunostea foarte bine tehnica de lupta si chiar a realizat organizarea militara a rasculatilor. Bineinteles ca rascoala nu poate fi desprinsa nici de personalitatea lui Iosif al II-lea. Se pare ca acesta nu era strain de miscarea taranilor, de care se pare ca a vrut sa se foloseasca pentru a lovi in drepturile nobilimii”. Horea stia sa citeasca si sa scrie romaneste cu litere chirilice, invatase germana, limba pe care si-a cizelat-o la Viena, unde a ajuns pentru a sustine cauza motilor in fata imparatului. Numele sau real era Vasile Ursu Nicola si era poreclit „Horea” pentru harul sau de a canta. Darzenia sa devine legendara si este pomenita intr-o fraza scrisa, de unguri, dupa inabusirea rascoalei, intr-un memoriu adresat imparatului, cunoscut sub titlul Lacrimarum nostrarum libellus: “Cate sate romanesti, atatia Horea sunt in Ardeal”.

Acesta este un fragment din materialul publicat in revista REPLICA.
Nr. 416:: 18 - 24 noiembrie 2010::Scris de Laura Oana

 http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&p=3854&more=1&c=1&tb=1&pb=1#more3854

Secretele cetăţii de la Hârşova

"Un monument istoric mai puţin cunoscut publicului larg este Cetatea de la Hârşova. Vorbim mai exact despre o succesiune de fortificaţii existente de-a lungul unei perioade de timp de peste 18 secole, ce se întind pe o suprafaţă de aproape 30 ha.

Cetatea este suprapusă, în cea mai pare parte, pe oraşul actual, fapt ce constituie cea mai impresionantă caracteristică a acesteia. De aceea, şi în lipsa unei cercetări amănunţite, pentru mult timp, s-a făcut o confuzie între zidurile medievale cele mai vizibile, şi cetatea romană Carsium.
În partea dinspre Dunăre, situl se identifică cu una dintre cele mai spectaculoase rezervaţii peisagistice de pe cursul inferior al Dunării: canaralele din portul Hârşova, element ce îi oferă, din nou, o caracteristică spectaculoasă. Canaralele sunt stânci uriaşe, abrupte, care dau peisajului un aspect inedit."




Am gasit acest articol pe : www.cugetliber.ro
Ştire online publicată Vineri, 21 Octombrie 2011. Autor : Sabrina NEDELCU 

Puteti citi continuarea articolului pe:

http://www.ziare.com/constanta/cultura/secretele-cetatii-de-la-harsova-2549848

Nicolae Densusianu, carturarul Daciei

Am gasit un material bine documentat si echidistant despre un mare OM. Va redam un fragment cu speranta ca apetitul pentru cunoastere va va determina sa-l cititi. Descoperitorul Daciei Doar dupa moartea sa, ii apare cartea “Dacia preistorica”, o lucrare absolut impresionanta, de peste o mie de pagini, o sinteza care starneste si acum enorme pasiuni, pozitive si negative. Pentru a lucra la acest volum, Densusianu renunta la viata publica si se izoleaza printre documente. Munca la “Dacia Preistorica” ii rapeste 26 de ani. “Asta inseamna o munca deosebita, o pasiune imensa, zile si nopti petrecute in biblioteca, pentru ca numai asa se pot da la iveala atat de multe taine ascunse in acest trecut pe care nu reusim sa-l cunoastem pana la capat”, povesteste bibliotecara Denisa Toma. In ciuda eruditiei sale, Nicolae se multumeste cu salariul de bibliotecar, starnind mirarea contemporanilor: “As putea poate sa am si eu o casa, sa stau materialiceste mai bine, sa am o functiune cu nume mai sunatoriu, dar numai ce sa nu fiu distras de la ocupatiunea aceasta ma multumesc cu viata mai restransa, cu locuinta ultramodesta”, scria Densusianu, iar prietenii il inteleg: “…Putea el sa dispuna de o biblioteca, si va avea de aici inainte o masa de scris, a lui, intr-o camera calda!… Ce putea el visa mai mult! El care vazuse ca si mine cum mizeria dusese la groapa pe atatia!” (C.I. Istrati) Cand s-a stins, presa a publicat: “A murit Nicolae Densusianu, Bibliotecarul Statului Major al Armatei” si marele om, care a facut cercetari la sfarsitul secolului XIX si inceputul celui de-al XX-lea de o amploare care depasea limitele unui persoane si egala munca colectivelor mari, a fost condus la groapa din cimitirul Belu de doi nepoti si cativa colegi si pe piatra de capatai scrie: “Nicolae Densusianu, fost avocat in Transilvania 1846-1911”. Momentul este surprins de un ziarist: “Nu pleca din lumea aceasta cu zgomot si alaiu, pentru ca ziua de inmormanare nu era – ca pentru numerosi alti – singura in care i se mai pomenea numele”. Capitala il “taxa” astfel pentru ca era diferit si refuzase “miticizarea”, era – zice Nicolae Iorga - “tipul pribeagului: “care nu intelege, nu admite, nu iarta, care nu poate si nu vrea sa se asimileze”. Nicolae Densusianu a ramas un mister pentru colegii lui care remarcau surprinsi cum dragostea pentru neam trece de granitele tarii, peste toate tinuturile unde traiau romanii, iar unul dintre apropiatii lui scrie dupa moartea lui in anul 1911: “Dacia, Dacia Felix era patria lui Densusianu!”. Cititi tot materialul pe: http://www.replicahd.ro

Bogdan Petriceicu Hasdeu

26 februarie 1838 - Cristinești, Hotin (actualmente Kerstenți, Ucraina) se naște marele cărturar român Bogdan Petriceicu Hașdeu

"Eu din români îmi trag sorgintea.
C-o sfântă dragoste-i iubesc
si pentru tot ce-i românesc,
oricând, și bratele și mintea
și sufletul mi le jertfesc"