3 porunci

Fa-ti partid!

Ro tara prezidentiala!

Romania suntem NOI!

pentru ca NOI

Mentalitati medievale in perspective istorice

Buna ziua Romania, oriunde te-ai afla!

Va invit sa participati la un eveniment special.

O sesiune stiintifica organizata in cadrul Universitatii Bucuresti, Facultatea de Istorie.

Am atasat materialul promotional pentru a va starni interesul.

Cred ca NOI, foarte multi dintre noi, ne-am uitat memoria (adica am uitat multe nuante care ne-au facut ceea ce suntem) si ne-am refugiat in false clisee sau explicatii ,,academice,,.

Si iata si un exemplu: Sfantul Vasile cel Mare. Cine este? Unde a trait? Cine i-a urmat sfaturile?

Prea putini dintre noi stim cate ceva despre lumea acelui om pe care tot romanul ortodox il celebreaza chiar de 1 ianuarie.

In cadrul acestei sesiuni de comunicari nu veti afla despre Vasile cel Mare dar veti auzi ecouri dintr-o lume uitata desi ea este prezenta prin reinterpretare in ortodoxie.....si pentru 2-3 ore veti descoperi viata si mentalitatile din Constantinopol si imperiu.

George Bariț ieri, azi și mâine.

Patria, poporul și credința ta este ceea ce te definește, este ceea ce-ți dă posibilitatea de a fi un OM liber.

Și da, există o Românie, o țară a românilor. Și da, această țară nu a apărut din neant. Și da, au fost oameni care au construit, au zidit, au pus idee lângă idee și cuget lângă cuget pentru a lăsă urmașilor o casă, o patrie și libertate.

Astăzi cuvintele sunt desuete. Dar ce-i aia patrie? Dar ce-i ăla patriotism? Niște proști demodați, visători, ratați ce nu se pot integra în societate, niște neadaptați, niște fraieri care nu știu ce-i aia viziune modernă.

Și totuși, după epoca în care toți românii credeau că făcând un SRL (plătind taxe și impozite pentru deschidere și închidere) vor deveni brusc JR din Dallas, după ce au visat cu toții la banii nemunciți din Caritas, după ce au dormit liniștiți căci SOV gândea pentru ei, după ce le-a fost furată țara și viața împrumutându-se pentru a plăti pensii și salarii speciale pentru niște români mai adaptați și foarte obedienți, după ce au ajuns să stea toată ziua pe internet să socializeze și să lipească acolo poze prelucrate în photoshop, după ce limbajul lor, cuvintele pe care le răsucesc de 30 de ori pe zi au ajuns să fie reduse la like, shere și blochează, după ce coca-cola, MCDonald și bluejeans s-au transformat în standarde comune, după multe asemenea întâmplări, trecând de epoca talentelor casnice (handmade) sau business-ul de cartier (bișniță), după, după și iar după am ajuns ca niște copii pierduți într-o stație de tren.

Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem?

Lucruri slabe, indivizi fără viziune, fără educați dar suficient de reduși intelectual pentru a nu-și vedea micimea, au devenit LIDERI.

Liderii aceștia hălăduiesc și țopăie precum țonțoroii pe câmpie până în momentul în care istoria, destinul, viața și conjunctura internațională îi va întreba: Cine ești tu mă? Ce vrei tu mă? Bâști de aici.

Lăsând acest tablou rubensian deoparte

astăzi vreau să vă prezint un OM, un mare om, un român dintre aceea pe care i-ați uitat, pentru care probabil nu ați ridicat la ceruri niciodată un gând bun deși suntem creștini. Astăzi vă voi prezenta un intelectual transilvănean, un lider, un om care a zidit România ta.

Și pentru că o poză/imagine face cât o mie de cuvinte, vă voi da un nume, o imagine și un linc care vă va trimite la o carte veche scrisă de acest om și de unde, citind-o, veți afla cine sunteți.

Nu uitați ca atunci când veți privi imaginea să vedeți omul timpului său. În Transilvania acelei epoci erau doar iobagi, jeleri puțini, foarte puțini, nobili firește (dar aceștia deși erau români se maghiarizaseră majoritatea), nu uitați că pe atunci un iobag era obligat să muncească la nobil 3 sau 4 zile pe săptămână.

Priviți imaginea. V-a dezamăgit? Nu este genul atletic dar tăria și caracterul unui om nu stă în mușchi.

Vedeți omul, atitudinea, serenitatea.

Citiți opera lui, acolo veți găsi viziunea asupra problemei românilor exprimată datorită unei educații temeinice.

Este suficient să spun că a contribuit la dezvoltarea conștiinței naționale a românilor din Transilvania secolului XIX.

A înființat Gazeta Transilvaniei (1838) și Foaie pentru minte, inimă și literatură (1838), Transilvania (1868) și Observatorul (1878).

Cea mai importantă opera a sa este însă „Părţi alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă”, apărută în trei volume la Sibiu între 1881-1891.

A fost ales vicepreședinte a Marii Adunări Naționale din 3/15 mai de la Blaj.

În 1993 a fost ales Președinte al Academiei Române.

Ca om politic a fost membru fondator și apoi președinte a Partidului Național Român.

Toate aceste verbe la trecut: a fost, a înființat, a scris ne arată un om activ al timpului său. Din imagine/poză vedem un burghez elegant. Din cuvintele scrise de el vedem profunzimea de cuget a omului George Bariț.

CITIȚI să aflați cine sunteți!

http://digital-library.ulbsibiu.ro/dspace/handle/123456789/856

Mulțumesc Măria ta!

Dumnezeu, soarta sau destinul fac ca unii oameni să treacă cu ușurință prin cele mai grele încercări și să lase în urma lor nu doar case, palate, averi nenumărate ci mai ales să lase în urma lor MITUL, povestea, legenda.
Ei bine REGELE notru, Ferdinand Întregitorul, a avut un astfel de destin.
Drumul nu a fost ușor, de multe ori nici nu se întrezărea. Dezamăgirile au curs una după alta dar, cu toate acestea, el a fost cel ce a girat ROMÂNIA MARE.
Mulți au vrut să-i minimalizeze rolul sau să-l facă desuet, alții s-au gândit că o trădare tipic bizantină s-ar potrivi la vremi de cumpănă, căci nu-i așa, oricine râvnește la putere și totuși, doar unul este REGELE tuturor românilor.
Avea șă știe tânărul prinț de 28 de ani că această țară va fi opera sa? Nu.
Se spune că era un om riguros, ușor timid, ca să-l puteți înțelege și percepe vă puteți gândi la Regele Mihai, nepotul său.
Timiditatea nu este o carență cum nici tupeul nu este o certitudine a tăriei de caracter.
Acest rege elegant și riguros a girat și construit România Mare. Fără el nici un plan nu ar fi dat roade.
Multumesc Maria ta!

pentru ca o imagine face cat 1000 de cuvinte

Privind imaginile de pe cărțile poștale din secolul trecut, mai exact din anii 20 ai secolului XIX, înțelegem starea de spirit ce se simțea, se trăia, se manifesta în România.
O fi fost propagandă, o fi fost și știința de a contura o ideologie dar mai mult era crezul fiecărui român.
România este frumoasă deci prin tot ce a fost, este și sperăm că va fi. De ce? Pentru că a reușit să-și construiască un viitor prin curaj.
Ce vă spune această imagine?
Totul!

TEATRU EXPERIMENTAL de Elena Mona Panaite

Multă vreme am privit lumea.

Am încercat să înțeleg de ce oamenii gonească după iluzii. Ce caută ei și ce caut eu. Am înțeles că fiecare căutăm un strop de iubire asezonat cu siguranță și măreție.

În această carte veți găsi o bucățică din lumea noastră, a mea și a ta, cu mărețiile și decăderile ei, cu strălucire și mizerie, cu victorii și înfrângeri.

Am încercat să privesc lumea din toate unghiurile, sub toate aspectele și am înțeles că acest lucru este aproape imposibil și că doar împreună putem să zugrăvim lumea noastră. Da. Și am mai înțeles ceva. Fără să realizez la început am găsit mijlocul de a exprima/experimenta/zugrăvi/defini, împreună, o părticică din noi.

Aici vă propun un teatru experimental unde toți împreună trăim și experimentăm arta, bucuria de a dărui și expune sentimente, idei, idealuri.

Vă propune, prin intermediul a 4 piese de teatru experimental (care pot alcătui un întreg, un tablou social, situații de viață, adevăruri trăite sau auzite care probabil vă sunt cunoscute) să fiți actor, scenarist sau chiar regizor .

Finalul vă aparține.

Tu, cititorule, vei duce acțiunea acolo unde dorești. Tu vei construi o multitudine de lumi, oameni, situații pe care le vei vizualiza cu ochii minții și le vei trăi cu fiecare vibrație a sufletului tău.

Dacă după ce vei citi aceste rânduri, vei cunoaște aceste personaje și a doua zi te vei gândi cum te-ai fi descurcat, tu, într-o situație similară, atunci, am reușit să facem împreună o frântură de teatru experimental.

Teatrul nu se întâmplă doar pe o scenă înaltă, în fața publicului cu decor, efecte sonore și cortină. Nu. Teatrul este un medicament al sufletului care te poate însoți, provoca și îndruma.

Tu ești regizorul sau scenaristul, eroul pozitiv sau negative. Ai libertatea deplină de a construi, zi de zi, minut de minut, povestea începută de mine.

Viața este o scena imensă iar noi jucăm zilnic în diverse piese de teatru.

Atemție! Se ridică cortina

GASITI   CARTEA  AICI.  Este gratis.

CITEȘTE,  VISEAZĂ, EXPERIMENTEAZĂ !

https://asociatiatorta.blogspot.ro/p/asociatia-torta-bucuresti-2018-isbn-978.html